afumatoare de carne 2

afumatoarea de carne se intoarce

afumatoare carne

suntem din nou in plin sezon de porcucidere si de afumare a victimei sub diferite forme (carne, slana, costita, carnat etc). 
pentru ca ma numar printre cei care declara din tot sufletul "I ♥ porc", am inceput deja repetitiile generale pentru marea operatiune, asa ca pot completa postarea veche de aici afumatoare-carne cu cateva detalii. o sa fiu scurt, ca n-am mari inginerii de discutat

e inutil sa-ti spun ca, dupa ce am construit pentru un amic afumatoarea din postarea mentionata mai sus, n-am rezistat si mi-am facut si eu una noua. una mai mare si mai frumoasa decat cea veche, evident :)

aveam destule resturi de scandura si lambriu, asa ca am facut una babana, capabila sa adaposteasca un porc intreg. sau chiar doi mai mici :)

cu gandul la sarbatoarea de ignat, i-am facut si proba de lucru, ca sa fiu sigur ca la momentul potrivit va fi functionala. deocamdata am afumat un pic de carne din metro.

la inceput, doua vorbe despre solutia constructiva aleasa, care e de o banalitate ucigatoare. am facut un paralelipiped drept (cam 70cm x 70cm x 150cm) din stalpi de lemn de 5x5 cm. aveam la dispozitie destul lambriu de lemn (din acela cu nut si feder), din care am realizat peretii. apoi am facut usa, am pus-o in balamale, am gaurit partea de sus si am montat o palarie de aerisire anti-ploaie (de fapt, e palarie anti-soarece), am judecat de unde bate vantul mai tare pe amplasamentul respectiv si am gandit acoperisul din placa ondulata bituminoasa in asa fel incat sa nu fie supus unor forte aerodinamice prea mari, apoi am montat un sistem de incuietori si am pus o dala de beton in partea de jos. nu pentru stabilitate, cum ai putea crede. afumatoarea e destul de grea. dar asa am pe ce sa asez tava cu jar, sa nu ia foc lemnul. simplu si la obiect, fara brizbriz-uri.


sa trecem la probele de functionare. am produs 5 carnati, am pus 3 bucatele de carne in sare, le-am zvantat pe toate un pic, apoi m-am repezit sa fac jarul pentru fum.

ca o paranteza, eu nu pun busteanul de fag sa arda mocnit sub carne, ca n-am de unde sa fac rost de atata material. folosesc jar facut din carbuni pentru gratar, peste care presar rumegus de fag.

revenind la operatiunea de afumare, cu jarul m-as fi descurcat rapid, dar cand sa caut rumegusul, ce sa vezi? canci rumegus! pusesem eu bine un sac plin cu asa ceva inca de anul trecut, ca facusem rost de la niste baieti care lucreaza cu lemn de toate esentele, care mi-au oferit pe alese. din pacate, l-am depozitat prost, deci a mucegait. deci tomberon.

si iata-ma in fata unei probleme spinoase: am carnea, am carnatii pregatiti, de unde fac eu rost rapid de alt rumegus.

mi-era lene sa ma duc la cumparaturi, asa ca am cautat prin vecini niste buturugi de lemn de esenta potrivita. n-am gasit fag ori cires, alea recomandate de macelarii priceputi, asa ca m-am pricopsit cu ce aveau oamenii prin casa: o bucata de trunchi de mar si inca o bucata de trunchi de salcie. am ales marul, ca e mai parfumat (apropo, marul imprumuta carnii o aroma incredibil de buna), si m-am gandit cum sa produc rumegusul.

rumegus produs cu rindeaua

o varianta ar fi fost cu drujba: taiam lemnul in felii subtiri si obtineam rumegusul necesar. totusi, neavand prea mult lemn, mi s-a parut ca pierderile ar fi prea mari, asa ca m-am orientat spre rindea. cu scula asta am avantajul ca produc exact cat am nevoie. nu mai produc pe stoc, sa depozitez rumegusul in sac si sa mucegaiasca din nou. si mai fac si economie de lemnul din esentza pretioasa: transform integral butucul in rumegus. de fapt, aproape integral. caci va ramane netocata ultima bucata, cea care e prea mica pentru a o putea fixa cumva.

uite scula prezentata aici tutorial-rindea, uite-o si de vanzare online aici rindea.

daca iti place metoda, iti mai spun ca nu exista o adancime de rindeluire standard. o setezi in functie de cat de grosier vrei tu sa fie rumegusul.

lemn de esenta tare te descurci cumva sa gasesti. il cumperi la saculetz (lemn de foc) din benzinarie sau de prin magazinele de materiale de constructie. l-am vazut si in metro / selgros la raionul de gratare. apoi rindeluiesti in fiecare zi cat iti trebuie si afumi dupa pofta inimii.

daca lemnul e verde, e ok. daca e uscat, nu uita sa umezesti un pic rumegusul inainte sa-l pui pe jar. asta, ca sa fii sigur ca arde mocnit si lent, sa nu produci incendii prin afumatoare :)

inca o mentiune (la solicitarea expresa a unui meserias interesat)

pregatire jar afumatoare

daca ai soba sau semineu, e foarte usor sa afumi: iei un faras de jar din vatra, pui rumegusul deasupra si stai linistit. daca nu ai asa ceva, trebuie sa produci jarul ala.

uite o varianta folosita de mine cu succes. stim ca lemnul de brad nu are ce cauta in afumatoare, ca strica gustul carnii. dar bradul ala ia foc rapid si arde foarte bine, deci e eficient la pornirea focului.

te sfatuiesc asadar sa arzi brad ca sa pornesti carbunii, dar ai grija sa nu se amestece una cu alta. iti recomand sa pui carbunii pe un separator, cum ar fi un grill pentru peste (vezi in foto) si sa-i tii deasupra flacarii fara sa-i contaminezi cu arome nepotrivite. cand s-au aprins, ii versi in tava din afumatoare, pui rumegus pe ei si gata, ai fumul.

in caz ca te apuci de taiat acum, arunca un ochi si aici ascutim cutit, foarfeca, masina de tocat etc, sa vezi cum sa faci masina de tocat sa taie brici. si daca nu stii cum sa afumi carnea, cumpara cartea asta carte afumaturi, pastrama, carnati si inveti.

LATER EDIT: anul asta am uns balamalele, ca a plouat pe ele s-au umplut de praf, au cam intepenit. asa, afumatoarea mea veche e iarasi ca noua!




iti urez afumari fericite!