gandac puturos, studiu

combatere plosnita cereale

oua gandac puturos eclozate

depunere oua gandac puturos

 

avand in vedere amploarea invaziei de plosnita cerealelor, anul asta m-am hotarat sa-mi studiez dusmanul. doar asa imi pot maximiza sansele de a-l invinge.

datele problemei sunt urmatoarele: de vreo luna incoace, zi de zi gasesc pe spatele frunzelor din curte in medie 5 formatiuni de oua, fiecare cu o medie de 25 de oua. le gasesc pe dosul frunzelor de pomi fructiferi – mar, par, smochin, cires, corcodus. le gasesc pe dosul frunzelor de zmeura, mure si vita de vie. le gasesc pe dosul frunzelor de legume – rosie, ardei si castravete. le gasesc pe alun si magnolie. as vrea sa pot spune ca in urma monitorizarii mi-am dat seama ce specie de planta prefera, dar nu pot. practic, sunt peste tot.

in secunda in care gasesc un astfel de cuib, il distrug. ard ouale cu bricheta ca sa fiu sigur ca nu eclozeaza si nu ma coplesesc. folosesc o bricheta cu jet, antivant, care directioneaza flacara spre cuib. am una reincarcabila si pana acum i-am facut plinul de nenumarate ori :)

kitul distrugatorului de gandaci

inainte sa le ard, rup frunza si o pun pe trotuar ori pe o bucata de beton, ca sa fiu sigur ca nu dau foc la toata vegetatia. cand gasesc ouale deja eclozate, frunza trebuie rupta cu mare atentie, ca sa nu cada puii de plosnita si sa se imprastie prin vegetatie, ca dracu-i mai prinde. in momentele astea folosesc o galetusa de tabla, pe care o tin sub frunza pana o rup. in caz ca se scutura frunza, insectele vor ateriza in galetusa aia de tabla si nu vor scapa. asadar, galetusa aia e si capcana, si incinerator.


cateodata am noroc si prind plosnita in timp ce depune oua. si aici folosesc galetusa, ca insecta aia are prostul obicei sa se arunce in gol si poate scapa. cand distrug sursa de oua ma bucur dublu, caci asa stiu ca am eliminat si sursa.

pentru a-mi studia dusmanul, am gasit un cuib de oua accesibil (nu situat pe vreo frunza la inaltime) si am hotarat sa-i fac poze, sa-i observ evolutia. ideea era sa-mi dau seama cam cat timp am sa intervin, cat e de mare intervalul intre depunerea oualor si eclozare, faza echivalenta cu imprastierea puietului in toata curtea.


pe parcursul vanatorii de daunatori am observat ca succesul descoperirii oualor depuse depinde de multi factori. in principal, lumina. unghiul din care bate soarele te poate ajuta, dar te poate si incurca. mi se intampla ca dimineata sa nu observ un cuib situat pe o frunza, dar dupa amiaza acelasi cuib sa iasa perfect in evidenta. diferenta provine din modul in care bate soarele pe frunza.


asadar, pentru ca ouale sunt mici, albe, poti sa te uiti la un cuib si pur si simplu sa nu-l vezi. insa ar putea deveni vizibil odata cu schimbarea unghiului din care e luminat de soare.



intrebarea mea referitoare la cate zile am la dispozitie din momentul depunerii oualor pana la eclozare isi gaseste raspunsul in pozele urmatoare: patru zile mari si late.

oua gandac puturos: ziua 1, ziua 2, ziua 3, ziua 4

prima poza este facuta dupa amiaza. nu stiu exact cand au fost depuse, dar pot presupune ca evenimentul a avut loc in cursul diminetii, cel mai devreme in noaptea precedenta. stiu asta pentru ca frunza respectiva este una pe care am verificat-o cu o zi inainte si era curata.

prima schimbare semnificativa a aparut in ziua a treia, cand s-a profilat pe ou conturul calotei (asta e capacul pe unde ies puii) si acea formatiune triunghiulara neagra, care presupun ca este semnul premergator iesirii puilor din ou. n-am mers mai departe cu studiul, dar nici nu-mi trebuie mai mult.




ideea e ca atunci cand se apropie de eclozare sau chiar cand au eclozat partial, ouale alea devin mai usor de detectat. nu mai e doar o formatiune triunghiulara de oua albe, trnslucide. insectele eclozate se tradeaza prin faptul ca sunt colorate (negru, portocaliu), deci le vezi mai usor. asadar, cam ala e momentul in care le gasesti cel mai usor.

spor!